Cartel Alfa se opune proiectului EU Inc privind firmele europene online
Cartel Alfa a transmis că nu susține proiectul EU Inc, inițiativa prin care Comisia Europeană propune un nou cadru juridic pentru companii la nivelul Uniunii Europene. Miza practică a proiectului este destul de directă: un antreprenor ar putea înființa o firmă în 48 de ore, online, de oriunde din UE, cu costuri reduse.
Propunerea Comisiei Europene, lansată oficial în martie 2026, ar crea ceea ce sindicaliștii descriu ca un al 28-lea regim juridic pentru companii, pe lângă cele 27 de sisteme naționale existente. În mediul antreprenorial, ideea a primit susținere din partea unor organizații de startup-uri, inclusiv prin inițiativa „România pentru EU-INC”. Nu toată lumea citește însă simplificarea administrativă în aceeași cheie.
Cartel Alfa spune că EU Inc ar putea deveni „un pericol direct la adresa drepturilor lucrătorilor din Europa”. Potrivit confederației, proiectul riscă să ofere firmelor o cale de a evita reguli naționale privind munca, negocierile sindicale și contractele colective. Formularea este sindicală, dar preocuparea este procedurală: ce lege se aplică efectiv atunci când o companie se înregistrează într-un stat și operează sau angajează în altul.
Organizația românească se aliniază astfel poziției exprimate de ETUC, Confederația Europeană a Sindicatelor, care a criticat proiectul sub sloganul „Fix or Sink EU Inc.”. Cererea sindicatelor este ca decidenții europeni fie să repare textul, fie să îl respingă, prin introducerea unor garanții ferme pentru drepturile lucrătorilor.
Un punct sensibil este tocmai reducerea verificărilor naționale, una dintre componentele apreciate în mod normal de antreprenori atunci când se discută despre înființarea rapidă a unei firme. Cartel Alfa susține că înființarea online, în 48 de ore, la costuri minime și fără verificări amănunțite, ar putea facilita apariția unor firme fantomă. De aici, sindicatul leagă proiectul de riscuri privind munca la negru sau la gri, conflictele de muncă, falimentul și neplata salariilor.
Confederația mai arată că textul propus menționează protecția socială doar formal, fără garanții legale clare și obligatorii pentru respectarea legislațiilor naționale ale muncii. În aceeași logică, Cartel Alfa avertizează că drepturi precum organizarea în sindicate, negocierea salariilor sau consultarea angajaților în restructurări ar putea fi slăbite în practică.
O altă critică vizează utilizarea regimului de către companii mari. Deși EU Inc este prezentat ca un instrument pentru startup-uri și mici afaceri la început de drum, Cartel Alfa susține că și marile corporații ar putea folosi cadrul pentru a-și fragmenta activitatea în subsidiare și sucursale. În interpretarea sindicatelor, această fragmentare ar putea ajuta la evitarea pragurilor legale pentru reprezentarea lucrătorilor.
Comunicatul insistă și pe contextul pieței muncii din România. Cartel Alfa invocă un cost orar al forței de muncă de 12,5 euro, față de media europeană de 33,5 euro, precum și faptul că peste 37,9% dintre angajații cu normă întreagă se află la salariul minim sau aproape de acest nivel. Organizația mai menționează o creștere a productivității reale de 28,8% din 2015 până în prezent, comparativ cu media UE de 5,5%.
Pe zona de muncă nedeclarată, sursa citată de Cartel Alfa indică estimări ale Comisiei Europene potrivit cărora peste 1,4 milioane de români au lucrat fără forme legale în 2024. Datele Inspecției Muncii pentru 2025 menționate în articol arată peste 14.000 de lucrători depistați în muncă nedeclarată. Confederația leagă aceste date de sesizări privind neplata drepturilor salariale, nerespectarea timpului de muncă și a orelor suplimentare, precum și concedieri abuzive.
În forma relatată, dezbaterea despre EU Inc rămâne prinsă între două obiective cunoscute: simplificarea înființării de firme europene și menținerea unor mecanisme clare de control asupra relațiilor de muncă. Documentul sindical nu contestă doar viteza procedurii, ci mai ales efectele posibile ale unui regim care ar funcționa peste sistemele naționale existente. Pentru antreprenori, 48 de ore sună eficient. Pentru sindicate, aceleași 48 de ore ridică întrebarea, deloc decorativă, cine mai verifică restul.
