Contribuabilii punctează mai bine ghișeul ANAF decât serviciile online
Aproape 100.000 de contribuabili au evaluat serviciile ANAF, iar rezultatul transmis de Ministerul Finanțelor este destul de clar: interacțiunea directă la ghișeu stă mai bine decât zona digitală. Nu spectaculos, dar suficient cât să confirme o realitate cunoscută de mulți utilizatori ai sistemelor fiscale online.
Potrivit comunicatului Ministerului Finanțelor, feedbackul primit de la 99.827 de respondenți va fi folosit pentru stabilirea priorităților de modernizare la nivelul ANAF. În această listă intră finalizarea noului Spațiu Privat Virtual și a noului portal ANAF.
Scorurile arată diferența dintre canalele de interacțiune. Interacțiunea în unitățile fiscale din ultimele 12 luni a primit 4,0 din 5, iar cea mai recentă interacțiune la ghișeu a fost evaluată cu 4,1 din 5. În schimb, SPV a primit 3,7 din 5, iar portalul ANAF 3,6 din 5.
Canalele de suport au avut rezultate mai slabe. Serviciile de Call Center au fost evaluate între 3,3 și 3,5 din 5, suportul prin chat între 2,9 și 3,1 din 5, iar chatbot-ul ANA a primit 2,7 din 5. Pentru un sistem care vrea să mute tot mai multe procese în online, aceste scoruri spun destul fără să fie nevoie de prea multă interpretare.
Contribuabilii au indicat și probleme concrete. 4.610 respondenți, adică 4,6%, au semnalat blocaje sau încărcarea lentă a site-ului ANAF. Alți 4.327 au reclamat funcționarea neconstantă și viteza redusă a SPV, în contextul lucrărilor de mentenanță, actualizărilor și migrărilor de infrastructură informatică.
Au mai fost menționate interfața neintuitivă a site-ului și a SPV, semnalată de 4.034 de respondenți, precum și dificultăți în accesarea sau citirea mesajelor din SPV, indicate de 3.152 de persoane. Separat, 1.455 de respondenți au semnalat probleme privind atitudinea ori pregătirea personalului, iar 885 au indicat întreruperi generate de mentenanță și blocaje.
Performanța ANAF se măsoară atât prin colectare, cât și prin modul în care sunt tratați contribuabilii, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, potrivit comunicatului.
Ministrul a legat rezultatele evaluării de procesul de modernizare a administrației fiscale. El a menționat instrumente digitale lansate în ultimul an, precum portalul eLicitatii ANAF, Declarația Unică precompletată și aplicația iBon, și a precizat că noul portal și, ulterior, noul SPV al Agenției sunt în curs de finalizare.
Ministerul Finanțelor spune explicit că observațiile privind interacțiunea online arată că nivelul actual nu este suficient. Așteptarea contribuabililor este ca serviciile digitale ANAF să fie rapide, stabile, intuitive și cu mai puțină birocrație. Formularea este instituțională, dar descrie o cerință foarte practică: sistemele trebuie să poată fi folosite fără să devină ele însele o procedură separată.
Comunicatul așază această evaluare într-un cadru mai larg de reformă fiscală. Ministerul menționează îndeplinirea înainte de termen a două ținte PNRR, renegocierea jalonului privind decalajul de TVA, reformarea mecanismelor de eșalonare și inactivitate fiscală și mutarea selecției controalelor tot mai mult către analiza de risc și verificări bazate pe date.
În aceeași logică sunt invocate RO e-Factura, RO e-Transport și raportarea SAF-T. Ministerul spune că aceste instrumente permit administrației să confrunte declarațiile fiscale cu realitatea economică și să orienteze controalele către zone cu impact fiscal semnificativ.
Pe partea de execuție bugetară, Ministerul Finanțelor indică pentru primele cinci luni din 2026 încasări totale din colectare de 279,5 miliarde de lei, cu peste 23 de miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Încasările din TVA au fost cu aproape 22,9% mai mari, în condițiile unor rambursări de TVA către mediul de afaceri mai mari cu peste 2 miliarde de lei.
Comunicatul mai arată că 78.000 de contribuabili au beneficiat de bonificații pentru plata anticipată a obligațiilor fiscale. În zona de control, analizele de risc au direcționat verificările către comerțul online și economia platformelor, transportul alternativ, livrările la domiciliu, comerțul cu autoturisme, casele de amanet, schimbul valutar, fraudele și rambursările ilegale de TVA, precum și către persoane cu averi și venituri cu risc fiscal ridicat.
Printre rezultatele recente menționate se află măsuri asigurătorii de peste 40 de milioane de lei după 227 de activități de control în comerțul online, creanțe suplimentare de peste 540 de milioane de lei după 1.102 controale privind averi și venituri nejustificate, nereguli fiscale de peste 78 de milioane de lei în transportul alternativ și prejudicii de peste 49 de milioane de lei identificate în rețele de livrări la domiciliu și în comercializarea de conținut online.
Imaginea transmisă de Minister este una cu două planuri care trebuie citite împreună: administrația fiscală își extinde instrumentele de analiză și control, dar contribuabilii încă îi cer servicii online mai stabile și mai ușor de folosit. Deocamdată, ghișeul rămâne mai bine notat decât digitalul, ceea ce nu este neapărat o victorie a hârtiei, ci mai degrabă o listă destul de clară de lucruri de reparat.
