Facilitățile fiscale atrag, dar firmele rămân prudente în 2026
Un studiu EY România din aprilie 2026, sintetizat de StartupCafe, arată un interes real pentru facilități fiscale, dublat de multă prudență în aplicare. 9 din 10 firme percep povara fiscală ca fiind medie sau ridicată (50% medie, 43% ridicată), iar doar 7% o consideră scăzută. Percepția include nu doar nivelul taxelor, ci și volatilitatea normelor și costul conformării.
Efectul se vede imediat în lichiditate: peste 90% dintre respondenți spun că plata taxelor este dificilă sau impune rearanjarea altor inițiative. Practic, obligațiile fiscale concurează cu investițiile în tehnologie, extindere sau oameni. În acest cadru, facilitățile fiscale sunt tratate mai degrabă ca instrumente de echilibrare a fluxului de numerar decât ca „bonusuri”.
Nivelul de cunoaștere este ridicat (76%), însă nu se traduce automat în acțiune. Un sfert dintre firme rămân în afara oricărei facilități, iar multe dintre cele informate ezită să treacă la implementare.
Când se aplică, companiile aleg mecanisme cu impact imediat și reguli clare:
- Reducerea impozitului pe profit pentru capitaluri proprii – 38%
- Scutirea impozitului pe profitul reinvestit – 38%
- Taxarea inversă pentru TVA la import – 36%
- Ajustări de TVA pentru creanțe neîncasate – 28%
Opțiunile confirmă o abordare prudentă: rezultate rapide, risc interpretativ redus, documentare gestionabilă.
Blocajele majore țin de complexitatea normativă: prevederi neclare (43%), neîncadrarea în condițiile legale (13%) și birocrația asociată R&D (7%). În plus, 37% dintre respondenți nu au aplicat deloc. Zona de cercetare-dezvoltare rămâne promițătoare pe hârtie, dar dificilă în practică prin cerințe administrative, certificări și durate lungi.
Percepția riscului de control influențează deciziile, deși datele sunt mai puțin dramatice: doar 25% au avut inspecții ANAF legate de facilități. Concluzia studiului e că riscul este adesea supraestimat, iar o documentare solidă reduce expunerea. Teama, singură, nu e un argument bun pentru inacțiune.
Planurile pe termen scurt arată ezitare, nu respingere: 62% nu au decis încă, 15% nu intenționează să aplice, iar 24% spun că vor accesa facilități. Obiectivele sunt pragmatice: reducerea impactului asupra fluxului de numerar (75%), îmbunătățirea indicatorilor financiari (64%) și utilizarea facilităților în retenția și motivarea angajaților (61%).
În paralel, finanțările nerambursabile rămân subutilizate: 64% nu au accesat, iar dintre cei activi, 67% au mers pe fonduri europene. Barierele seamănă cu cele din zona facilităților complexe: proceduri greoaie, cerințe ridicate și lipsă de resurse dedicate.
„Tabloul de ansamblu este acela al unui mediu de afaceri orientat, dar prudent, conștient de oportunități, constrâns de realități operaționale și legislative, dar și de o prudență, poate chiar excesivă. Aș spune că presiunea fiscală este structurală, nu conjuncturală, iar facilitățile fiscale tind să fie percepute tot mai mult ca instrumente necesare pentru menținerea competitivității. Însă decizia de a le aplica este influențată de moment, context și capacitatea de implementare”, explică Andra Cășu, lider Impozite Directe EY România.
Mesajul practic este clar: nu lipsa cadrului favorabil oprește companiile, ci transformarea lui în valoare economică reală. Claritate normativă, sprijin specializat și integrarea facilităților într-o strategie financiară coerentă separă prudența folositoare de amânarea fără câștig.
