MF propune criteriile pentru bonusurile ANAF din controale

Ministerul Finanțelor a pus în transparență un proiect de hotărâre care stabilește metodologia pentru indicatorii-cheie de performanță și criteriile de acordare a recompenselor financiare anuale pentru personalul ANAF. Mecanismul este legat de activitățile prin care inspectorii fiscali și personalul cu atribuții relevante contribuie la colectarea veniturilor bugetare.

Contextul vine din Legea 164/2026, care se aplică de la 1 ianuarie 2027. Legea instituie un mecanism de recompensare pentru personalul autorităților fiscale și vamale din subordinea Ministerului Finanțelor, cu atribuții în colectarea veniturilor bugetului general consolidat. În aceeași logică, actul normativ prevede și consecințe salariale pentru personalul ANAF și AVR cu performanțe slabe.

Potrivit legii, angajații ANAF și ai Autorității Vamale Române pot primi recompense pentru sumele care depășesc 1 milion de euro aduse la bugetul general consolidat în urma controalelor. Nu este însă vorba despre un bonus nelimitat sau automat, iar proiectul de hotărâre insistă destul de clar pe această nuanță, probabil tocmai pentru a evita interpretările mai optimiste decât permite bugetul.

Valoarea totală a recompenselor financiare acordate într-un an calendaristic la nivelul ANAF, respectiv al Autorității Vamale Române, nu poate depăși 12% din sumele prevăzute pentru cheltuielile cu salariile de bază în bugetul aprobat pentru anul respectiv. Plata se face din bugetul Agenției, respectiv al Autorității.

Indicatorii-cheie de performanță urmează să fie aprobați anual prin ordin al ministrului finanțelor. Proiectul de hotărâre detaliază, pentru personalul Agenției, trei niveluri de recompensare financiară, aplicabile pentru activitatea începând din 2027.

• Nivelul 1 poate ajunge la maximum trei salarii de bază. Intră aici activități precum managementul riscurilor de neconformare fiscală, antifrauda fiscală, executarea silită, emiterea de acorduri de preț în avans și soluționarea procedurilor amiabile, atragerea răspunderii patrimoniale, managementul informației, evidența pe plătitor, registrul contribuabililor și monitorizarea veniturilor.
• Nivelul 2 poate ajunge la maximum două salarii de bază. Sunt vizate activități precum executarea silită în cazuri speciale, inspecția fiscală, verificarea situației fiscale personale, activitatea juridică, în afara celei menționate distinct în proiect, precum și managementul resurselor umane și pregătirea profesională.
• Nivelul 3 poate ajunge la maximum un salariu de bază și se aplică personalului care desfășoară alte activități decât cele incluse în primele două niveluri.

Recompensa financiară anuală se poate acorda numai dacă sunt îndeplinite cumulativ mai multe condiții. Persoana trebuie să fi avut raporturi de serviciu sau de muncă active în anul de referință, să fi contribuit la îndeplinirea indicatorilor-cheie de performanță ai structurii evaluate prin realizarea indicatorilor individuali și să fi obținut la evaluarea anuală calificativul „foarte bine” sau „bine”.

Proiectul mai cere să nu fi fost constatate abateri de la normele de integritate și comportament de către conducătorul ierarhic și ca persoana să nu se afle într-una dintre situațiile de excludere prevăzute de lege. Pentru cei care au lucrat doar o parte din anul de referință, recompensa poate fi acordată proporțional cu perioada efectiv lucrată, dacă restul condițiilor sunt îndeplinite.

Documentul menționează și situații în care recompensele nu se acordă, prin trimitere la prevederi din Codul administrativ, respectiv la anumite cazuri reglementate de art. 513 alin. (1) lit. e) și l), precum și de art. 517 alin. (1), cu excepțiile prevăzute expres pentru lit. d) și e).

Din perspectiva procedurii, plata se face o singură dată pe an. Ea este condiționată de realizarea programului de încasări stabilit de Ministerul Finanțelor, de finalizarea evaluării anuale a performanțelor profesionale individuale și de validarea gradului de îndeplinire a indicatorilor-cheie de performanță.

Proiectul precizează că nivelurile de recompensare nu conferă un drept automat la plata unei sume fixe. Metodologia nu instituie drepturi salariale permanente și nu modifică regimul evaluării profesionale, al răspunderii disciplinare, al incompatibilităților, al conflictelor de interese sau al procedurilor de integritate aplicabile personalului.

O prevedere importantă pentru contribuabili este cea privind modul în care trebuie construiți indicatorii. Aceștia trebuie să fie calitativi și cantitativi, măsurabili și verificabili, dar și să nu conducă la comportamente abuzive, controale nejustificate, afectarea disproporționată a contribuabililor sau operatorilor economici ori diminuarea drepturilor persoanelor supuse activităților fiscale.

În practică, proiectul încearcă să lege recompensele financiare de rezultate cuantificabile, dar și de limite procedurale. Rămâne relevant faptul că indicatorii vor fi aprobați anual, iar suma efectivă depinde de buget, de evaluări și de validarea performanței, nu doar de încadrarea formală într-un nivel de recompensare.