România pierde miliarde și la impozitul pe profit, nu doar la TVA

În discuțiile despre colectarea taxelor, România s-a concentrat ani la rând pe gap TVA. Analiza semnată de Alex Milcev (EY România) pune pe masă și geamănul mai puțin discutat: gap-ul la impozitul pe profit. Ideea centrală rămâne pragmatică: o colectare fiscală mai eficientă ar reduce deficitul bugetar fără a recurge la majorări drastice de taxe.

„O colectare fiscala mai eficienta ar contribui esential la reducerea [deficitului], fara a fi nevoie de majorari drastice de taxe.”

Contextul bugetar: deficitul a fost 7,6% din PIB anul trecut, iar pentru 2026 guvernul are ca țintă o scădere cu 1,4 puncte procentuale. În același timp, veniturile fiscale totale ale României stau la 27–28% din PIB, sub media UE de peste 40%.

Conceptul de tax gap măsoară diferența dintre cât ar trebui să se colecteze potrivit legii și cât intră efectiv la buget. La TVA, România are cel mai mare decalaj din UE.

• Gap TVA estimat: aproximativ 30–35% (vs. 6–7% media UE).
• Venituri anuale din TVA: ~120 mld. lei.
• Alinierea la media UE ar putea aduce în plus: 30–35 mld. lei anual.

La impozitul pe profit, problema este mai puțin vizibilă public, dar consistentă ca impact. Deși cota este 16%, colectarea efectivă rămâne sub potențial, afectată de evaziune, optimizări (mutarea profiturilor), erori de raportare și dificultăți administrative.

• Gap la impozitul pe profit: ~30–35% (aproape 38% în 2019), față de 10–11% media UE.
• Venituri actuale din impozitul pe profit: ~30 mld. lei/an.
• Reducerea gap-ului la media UE: +6–7 mld. lei/an și un efect de ~0,3–0,4% din PIB asupra deficitului (circa 5% din deficitul bugetar pentru 2025).

Împreună, reducerea gap TVA cu 25–30 mld. lei și a gap-ului la impozitul pe profit cu 6–7 mld. lei ar însemna un potențial de 31–37 mld. lei anual. Raportat la un deficit bugetar de aproximativ 146 mld. lei, vorbim de o scădere de circa o cincime sau, ca pondere în PIB, de 2–2,5%.

Comparația regională întărește ideea: veniturile fiscale sunt aproape o treime din PIB în România, față de 34% în Polonia și 35% în Cehia. Chiar și o recuperare parțială, prin reforme administrative și digitalizare în colectare, ar aduce un plus semnificativ.

Autorul subliniază că estimările sunt aproximative, iar sumele reale pot fi mai mici. Direcția rămâne însă clară: alinierea la media europeană în colectarea TVA și a impozitului pe profit ar reduce presiunea pentru creșteri de taxe și ar apropia disciplina fiscală de standardul practicat în alte economii ale UE. Nu promite excedent – dar ar închide o parte vizibilă din ecart.