RBL cere menținerea cotei unice și șase luni de pregătire pentru schimbările fiscale
Fundația Romanian Business Leaders a transmis viitorului Guvern o listă de solicitări care merge pe o linie destul de cunoscută mediului de afaceri: stabilitate fiscală, reguli publicate din timp și un stat care își execută propriile obligații înainte să ceară noi eforturi firmelor.
Propunerile au fost trimise în cadrul consultării inițiate de PSD pe marginea „Acordului celor zece priorități naționale”. RBL precizează că participarea sa este o poziție tehnică publică, nu o adeziune la programul PSD sau la o formulă de guvernare. Organizația spune că documentul va fi pus la dispoziția oricărei formațiuni parlamentare care îl solicită.
„Mediul de afaceri nu își dorește un stat mai mic pentru propriul confort, ci un stat mai bun, fiindcă un stat competent și predictibil este condiția pe care se construiește o economie sănătoasă”, spune Sergiu Neguț, președintele RBL.
Prima solicitare este menținerea cotei unice, confirmată explicit în viitorul program de guvernare. RBL spune și ce nu cere: reducerea cotelor de impozitare sau a contribuțiilor, subvenții, facilități pentru anumite sectoare ori tratament preferențial pentru anumite companii. Organizația precizează, de asemenea, că nu susține trecerea la impozitarea progresivă.
În zona muncii, RBL cere ca taxarea contractelor part-time să fie proporțională cu orele efectiv lucrate. Separat, organizația propune ca ocuparea tinerilor și readucerea în piața muncii a persoanelor ieșite din activitate să fie tratate cu ținte și indicatori publici. Este genul de formulare care mută discuția din zona declarațiilor generale în zona unde cineva trebuie să măsoare ceva, ceea ce în administrație nu e niciodată un detaliu minor.
Pe partea de predictibilitate fiscală, solicitarea este mai directă. RBL arată că, în ultimii trei ani, sarcina fiscală a fost modificată prin patru vehicule legislative succesive. Pentru viitor, organizația propune ca modificările Codului fiscal să fie făcute exclusiv prin lege, cu o perioadă de minimum șase luni între publicarea schimbării și intrarea ei în vigoare.
RBL mai cere publicarea evaluării de impact înainte de adoptarea unei modificări fiscale și interzicerea schimbării taxelor în cursul anului fiscal. Pentru firme, această parte contează practic: bugete, contracte, prețuri, sisteme informatice și politici de personal nu se ajustează elegant peste noapte, chiar dacă uneori legislația pare să pornească de la această ipoteză optimistă.
Un alt punct vizează reducerea decalajului de TVA. RBL cere publicarea structurii acestui decalaj, astfel încât autoritățile să poată stabili ținte concrete de reducere. Potrivit celor mai recente date disponibile ale Comisiei Europene menționate în sursă, România avea în 2023 un VAT compliance gap de aproximativ 30%, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Malta urma cu 24,2%.
Indicatorul arată diferența dintre TVA care ar trebui colectată potrivit legislației și suma colectată efectiv. RBL susține că, fără o descompunere pe componente, nu pot fi stabilite ținte realiste de colectare. Cu alte cuvinte, problema nu este doar mărimea decalajului, ci și faptul că trebuie înțeles din ce este compus înainte să fie tratat.
Organizația include în document și administrarea companiilor de stat. Solicitările privesc renunțarea la utilizarea sistematică a mandatelor provizorii și a interimatului, consilii de administrație profesioniste și ținte publice de performanță, cu consecințe atunci când acestea nu sunt îndeplinite.
RBL vorbește și despre selecția investițiilor publice după încheierea PNRR și în pregătirea viitorului Plan de Parteneriat Național și Regional. Organizația susține că riscul nu mai este doar absorbția redusă a banilor europeni, ci și finanțarea unor proiecte cu valoare adăugată insuficientă.
Pentru această zonă, propunerile includ publicarea criteriilor de selecție înainte de alocarea banilor și înființarea unui consiliu consultativ pentru pregătirea planului. În acest consiliu ar urma să fie reprezentate mediul de afaceri, societatea civilă, administrația locală și mediul academic, iar minutele întâlnirilor ar trebui să fie publice.
Separat, RBL atrage atenția asupra sumelor pe care instituțiile publice le datorează firmelor. Sunt menționate rambursările de TVA și plata la timp a indemnizațiilor pentru concediile medicale achitate inițial de companii. Organizația spune că întârzierile transferă costul finanțării către mediul privat și afectează mai ales firmele mici, care au rezerve mai reduse de capital.
„Mediul de afaceri nu cere bani de la stat; cere ca statul să plătească ce datorează.”, arată RBL.
Mesajul central transmis viitorului Executiv este că reformarea și eficientizarea statului ar trebui să vină înaintea introducerii unor noi poveri fiscale pentru mediul privat. Nu este o cerere spectaculoasă, dar tocmai aici stă observația: multe dintre solicitări țin de reguli de bază, aplicate consecvent și anunțate la timp.
