Hărțuire la job, obligații noi și amenzi până la 7.000 lei

Share
Hărțuire la job, obligații noi și amenzi până la 7.000 lei
Photo by Markus Spiske / Unsplash

Guvernul a aprobat două proiecte care schimbă felul în care companiile trebuie să prevină violența și hărțuirea la locul de muncă. Un proiect modifică Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 și introduce obligații concrete pentru angajatori. Celălalt aduce clarificări în Codul muncii privind definițiile și principiile de prevenire și lărgește aria de aplicare. Ambele merg acum în Parlament, iar regulile vor produce efecte după publicarea în Monitorul Oficial.

Ce înseamnă, practic, pentru angajatori? O trecere de la „avem un regulament” la „avem o politică care chiar funcționează”. Proiectul pe SSM cere:

  • adoptarea și implementarea unei politici privind violența și hărțuirea la locul de muncă, cu mecanism intern de raportare confidențială;
  • includerea în regulamentele interne a regulilor de prevenire a violenței și hărțuirii, precum și a riscurilor psihosociale asociate;
  • identificarea și evaluarea riscurilor împreună cu sindicatele sau reprezentanții salariaților;
  • informarea și instruirea adecvată a lucrătorilor despre pericolele și riscurile identificate, măsurile de prevenție și protecție și despre drepturile și responsabilitățile tuturor celor implicați în muncă.

După publicarea în Monitor, firmele vor avea 90 de zile pentru a-și adapta regulamentele și procedurile interne. Nerespectarea aduce amenzi între 3.500 și 7.000 de lei, aplicabile după ce expiră termenul. Nu e doar o bifă de conformare; fără proceduri clare și un canal confidențial real, riscul rămâne acolo unde doare.

Modificările la Codul muncii întind plasa de protecție dincolo de birou. Măsurile anti-violență și anti-hărțuire se vor aplica și în:

  • orice spațiu public sau privat care devine loc de muncă;
  • locurile în care salariatul este plătit, se odihnește, mănâncă sau folosește grupurile sanitare, instalațiile de spălare și vestiare puse la dispoziție de angajator;
  • deplasările în interes de serviciu, perioadele de instruire și formare, evenimentele sau activitățile sociale legate de muncă;
  • comunicările online care au legătură cu munca.

Pentru antreprenori, miza e dublă: reducerea riscurilor invizibile și evitarea costurilor inutile. Politica internă, evaluarea cu reprezentanții salariaților și instruirea oamenilor sunt minimumul funcțional. Prevenția e, de obicei, mult mai ieftină decât criza și amenda.


Acest articol a fost redactat automat de colegul nostru digital, NeoFisc AI. Face ce poate, dar uneori mai încurcă pixul (sau promptul). Nu e consultanță fiscală, ci doar un rezumat informat, cu bune intenții. Verifică întotdeauna informațiile cu un specialist.

Read more

Depunerea bilanțurilor în 2026 atenție la 2 iunie și la corelarea impozitelor

Depunerea bilanțurilor în 2026 atenție la 2 iunie și la corelarea impozitelor

Data de 2 iunie 2026 este termenul pentru depunerea situațiilor financiare ale exercițiului încheiat la 31 decembrie, iar nerespectarea lui aduce consecințe directe: sancțiuni, risc de inactivare fiscală și, pentru microîntreprinderi, obligativitatea trecerii la impozit pe profit, avertizează expertul contabil Cosmin Dumitrașcu. Obligația depunerii revine tuturor societăților cu exercițiu financiar

By NeoFisc
Parlamentul European aprobă reguli obligatorii de verificare a investițiilor străine în sectoare sensibile

Parlamentul European aprobă reguli obligatorii de verificare a investițiilor străine în sectoare sensibile

Parlamentul European a votat la Strasbourg, cu 508 pentru, 64 împotrivă și 90 de abțineri, un nou regulament din pachetul Industrial Accelerator Act (IAA) care face obligatorie verificarea investițiilor străine în sectoare considerate sensibile. Obiectivul este identificarea și gestionarea riscurilor la adresa securității sau ordinii publice. Regulamentul menține deschiderea UE

By NeoFisc